Apuseni Weekend 2009

Apuseni weekend

- 2009 -           

Ideea de Apuseni Weekend a luat viata in timpul ultimului nostru exchange desfasurat la Iasi, cand am ascultat dorinta colegilor de la EGEA Iasi de a veni in Apuseni! Am acceptat provocarea lor de a-i invita in Apuseni si, chiar mai mult de atat, am incercat sa extrapolam intregul proiect la nivel de tara si nu numai.

Proiectul Apuseni Weekend 2009 a avut loc in perioada 27 februarie-2 martie 2009, in capitala Tarii Motilor, Campeni, si a avut ca scop aducerea la cunostinta participantilor potentialul turistic din Muntii Apuseni, prin vizitarea statiunii Arieseni, precum si cunoasterea situatiei actuale de la Rosia Montana, prin vizionarea unor filme cu si despre Rosia Montana si prin urmarea unui traseu in cadrul localitatii. Grupul tinta al proiectului nostru au fost colegii de la celelalte entitati EGEA atat din Romania cat si din afara tarii. Astfel, de la Egea Iasi au fost 19 participanti, de la Egea Timisoara au fost 7 participanti, de la Egea Bucuresti 5 participanti, de la Egea Moldova 3 participanti, de la Egea Bulgaria 2 participanti si, nu in ultimul rand, de la Egea Cluj 21 de participanti!

In cadrul primei zile ne-am propus parcurgerea drumului de la Cluj-Napoca, unde s-au adunat toti participantii, pana la destinatie, Campeni! Dupa un drum lung de 3 ore, in care majoritatea au dormit fiind obositi de pe tren, se ajunge in Campeni, unde se aloca 1 ora pentru vizitarea orasului, dupa care se ajunge si la locul de cazare! Repartizarea celor aproape 60 de oameni a avut loc in cadrul celor 3 cabane detinute de familia Cristinei Onet , de la EGEA Cluj Napoca. Dupa cateva plimbari de la o cabana la alta toata lumea si-a gasit in cele din urma locul! Intampinarea oaspetilor s-a facut cu traditionalele placinte cu branza si cu un pahar de tuica. Prima zi de activitate a avut mai mult un scop recreativ, in care ne propuneam sa ne cunoastem mai bine, iar zapada minunata ne-a oferit un prilej inedit de a interactiona cat mai usor prin practicarea diferitelor sporturi: traditionala bulgareala, datul cu sacul sau fotbalul pe zapada. Seara, unii am gatit afara mici si carnaciori, in timp ce, in paralel, se desfasura o sedinta cu reprezentanti din fiecare entitate ce a avut ca tema AC 2010, dupa care a urmat o mica petrecere in stil EGEA cu bine cunoscutul Dj ZACK (aci, amu, bamboo)!

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=b0n5iLXn-V8]

Ziua a doua a inceput devreme si a avut ca scop vizitarea statiunii montane Arieseni precum si o analiza a ei din punct de vedere al infrastrucutrii de alimentatie, modul de amenajare al partiei precum si modul de promovare al statiunii in sine. Pentru multi dintre noi a fost prima ocazie de a pune schiurile in picioare si de a testa zapada neteda, de peste 40 cm. O zi frumoasa de iarna petrecuta impreuna, inhaland aerul curat de munte, bucurandu-ne de micile detalii oferite de peisaj si invatand sa schiem, prin cazaturi, tumbe si vanatai, insa mereu cu un spirit de luptatori. Dupa o zi intreaga petrecuta in aer liber, seara ne indreptam spre cazare, insa deloc obositi, ci plin de viata, insotiti de cantec si voie buna. Seara nu s-a incheiat si dupa ce am luat o masa traditionala (sarmale), urma sa vizionam un film artistic despre Rosia Montana, “Duhul aurului”, apoi un film documentar tot despre Rosia “New el Dorado”. Scopul vizionarii acestor filme a fost acela de mica introducere cu privire la situatia de la Rosia-Montana, urmand ca in ziua cu numarul 3 sa pasim noi insine pe drumul aurului si sa vedem cu ochii nostri ce se intampla acolo.

Ziua a 3-a a fost una coplesitoare, din punct de vedere emotional, pentru multi dintre noi, intru-cat Rosia Montana, candva cea mai bogata localitate din zona este acum bantuita de singuratate si este imposibil sa nu simti tristete cand vezi atatea locuinte parasite, atatea frumuseti nevalorificate, doar de dragul aurului blestemat. Un prim popas l-am facut la muzeul din Rosia in care am putut admira utilajele folosite in trecut de mineri pentru prelucrarea minereului aurifer, renumitele steapuri, apoi am mai putut vizualia diferite vestigii de pe perioada romana, precum diferitele pietre funerare, urmand sa pasim pe urmele romanilor din cadrul galeriei Alburnus Maior, dupa coborarea a 157 de trepte. Plecasem cu totii in cautarea aurului pe care ghidul nostru local ni-l aratase inainte de intrarea in galerie si am descoperit astfel modul in care romanii exploatau aurul din zona, cum sapau acele galerii de sute de metrii, care ,de altfel, acopera intreaga suprafata a localitatii precum un svaiter, galerii situate pe mai multe nivele. Un intreg proces foarte complex care a reusit sa ne capteze tuturor atentia tocmai pentru ca avea ca finalitatea obtinerea acelui metal atat de pretios: aurul. Oamenii din Rosia-Montana au petrecut intreaga lor viata cautand, prelucrand si valorificand aurul, iar acuma cineva vina sa il fure, mai mult sau mai putin legal, chair de sub casele lor. Urmatoarea oprire a avut loc in centrul comunei, care nu intamplator poarta numele de piata, intru-cat aici se desfasura pe vremuri un adevarat negot, urmand de aici un traseu, cu Florin Onisie drept ghid, ce a avut ca prim obiectiv catedrala romano-catolica din Rosia-Montana. Traseul anevoios prin zapada, si ea parasita, ne indreapta pasii printre case daramate, case cu geamuri sparte prin care nu mai adie nici speranta, pana la cariera de la Rosia-Monatana. Un mic popas pentru a ne recapata din energie, caci drumul lung va fi, o buna ocazie de bulgareala, dupa care plecam din nou la drum pentru ca nu voiam sa ratam nimic din aceste frumuseti ascunse sau uitate, dar nu si de oamenii de stiinta,avand printre obiectivele propuse pentru a fi vizitate si rezervatii naturale: Piatra Despicata si Piatra Corbului. In cadrul stancii numite Piatra Corbului se mai pot observa inceputuri de galerii facute de romani, utilizand metoda focului, dar cine stie ce se ascunde in interiorul ei, cati metrii de galerie, cat aur sau poate chiar valva. Pasim pe un loc incarcat de istorie, care isi cerseste dreptul la viata si pentru care noi putem face ceva pentru a- da o sansa de supravietuire. Ne mai incarcam bateriile cu mere, ciocolata, portocale si ajungem si la cariera de la Rosia Poeni, loc in care se poate vedea cel mai bine ce impact are, la nivel peisagistic, modul de exploatare al minereului la suprafata, acelasi mod pe care vrea sa il utilizeze si compania Rosia Montana Gold Corporation. Vedem cu ochiul liber o cariera, ce a reprezentat candva un munte, cu diametrul de 1 km, si adancimea de 400 m, impartita pe trepte cu inaltimea de 15 m fiecare, cariera in care s-a exploatat, pana nu demult, in principal, cupru, fier si mai putin aur si argint. Daca pana acum inca mai speram ca totul este doar un cosmar, acuma, in fata acestei cariere de o asemenea amploare, ne dam seama cel mai bine ca acesta este realitate si ca in viitor s-ar putea ca intreaga Rosia Montana sa ajunga doar o mare gaura, intrucat cei de la Rosia Montana Gold Corporation preconizeaza sa deschida o cariera de 4 ori mai mare decat cea de la Rosia Poeni exact peste actualul loc de situare al localitatii in sine. Momente de reculegere, planuri pentru viitor si dorinta de a schimba ceva ne indeamna pe toti la o minunata poza de grup, dupa care ne pornim spre autocar, nu pentru ca frumusetile sunt putine, ci pentru ca intunericul incepe sa puna stapanire pste tot. Din nou zapada virgina, in care ne adancim pana mai sus de genunchi, insa ne continuam drumul plini de energie, trecand pe langa malul Taului cel Mare, cel mai mare tau din Rosia Montana, pana inapoi in piata. Trecem pe langa o multime de case declarate vestigii arhitecturale ce sunt pe cale sa se darame si astfel se naste in fiecare dintre noi o dorinta tot mai puternica, tot mai arzatoare de a schimba ceva. In intoarcem spre locul de cazare cufundati in ganduri, dar incet, incet revenim cu picioarele pe pamant, si, dupa coada la dus, mancarea copioasa (popricas de pui cu mamaliga), ne pregatim de ultima seara impreuna, marele party, intrarea libera la bamboo, karaoke, muzica buna, dans, emotie, frenezie si prietenie vesnica. Astfel urmeaza cateva ore de dans presarate cu momentele sale picante printre care se numara prestatiile de karaoke, si bineinteles EEEEEEEEEEEEEGGGGGGGEEEEEEEEEEAAAAAAAA!!!! Pe la 5 dimineata se termina si cheful, fiecare tanjind dupa un pui de somn binemeritat.

Ziua 4 este cu un program cat se poate de lejer, fiecare se trezeste cand vrea, mananca ce a mai ramas, isi face curat in camera, pregateste bagajul si, dupa un scurt feek-back in care domina remarcile cu privire la buna organizare, plecarea spre casa. Spre seara ajungem in Cluj, insa ne mai ramane ceva timp pentru niste clipe de neuitat. Despartirea e grea si inceram sa scapam de acest trist sentiment prin cantec. Suntem tineri si pentru noi nimic nu e imposibil, nimic nu ne poate opri, iar chitara, un pahar bun de vin si prietenia ne vor lega mereu. Viata arde in noi ca o faclie eterna si pentru asta traim fiecare clipa, luptam pentru vise si legam prietenii de neuitat. Stim ca doar  impreuna putem face o schimbare. Asa ca, noi ne-am unit! Vino si tu!!!

Articol realizat de:

Cristina Onet